Origanum majorana
Cultura: biologică
Familie: lamiacee
Profil biochimic: a-terpinene, terpinene-4-ol, y-terpinene,
Organ: vârfuri înflorite, distilate cu vapori de apă
Origine: Africa de Nord
Florile sale albe în formă de mici scoici au dat numele acestei plante parfumate. Este numit, de asemenea și maghiran de grădină. Un parfum dulce intens și picant se degajă atunci când frunzele sunt zdrobite. A fost utilizat de către Louis XIV pentru calmarea problemelor dentare. Uleiul esențial de maghiran în coajă are o putere de purificare, o acțiune calmantă și reechilibrantă. Parfumul său cu accente de busuioc și de mentă invită la aromatizarea preparatelor culinare. Acțiune pozitivă asupra anxietății, stresului examenelor, insomniei, fricilor paralizante. În masaj are efect asupra reumatismului muscular, artrozei. Stimulator al sistemului respirator în caz de bronșite, rinofaringite, sinuzite. Nici o contra-indicație la dozele normale.
Note olfactive: picante
Mod de utilizare*:
– În difuziune atmosferică
– În inhalații uscate sau în difuziune pasivă
– În inhalații umede și saună facială
– Pe cale cutanată, diluat într-un ulei vegetal
Recomandări:
A nu se utiliza de către femeile însarcinate sau care alăptează și nici la copiii sub 7 ani.
A nu se utiliza de către persoanele cu antecedente de convulsii și/sau alergice la uleiuri esențiale.
Consultați specialistul pentru orice indicație terapeutică sau tratament pe cale orală.